header site

Somnul la copii – Ghid complet pentru părinți și specialiști

Somnul nu este doar odihnă. Somnul e medicină internă, făcută de propriul corp.

O rutină corectă a somnului, aplicată de timpuriu, este reteta de succes – o mare diferență atât pentru copii, cât și pentru părinți.

În primii 5 ani de viață se formează si conexiunile dintre emisfere creierului in timpul somnului. Aceasta perioada copilăriei este criticia din punct de vedere a dezvoltăriicreierului iar somnul joacă un rol extrem de important in aceasta dezvoltare.

Pentru a te trezi complet odihnit și pregătit pentru o nouă zi, trebuie să parcurgi toate cele 4 stadii și somnul REM în fiecare noapte, de mai multe ori, pe durata orelor de somn recomandate.

Introducere

Somnul este unul dintre pilonii-cheie ai sănătății, la fel de important ca alimentația sau mișcarea. Ne ajută să fim mai sănătoși, mai rezistenți, să învățăm mai bine și să fim mai productivi. Dar, înainte să vorbim despre copiii “lipsiți de somn”, să ne gândim la adulți: câți dintre părinți  dorm suficient? Peste 35% dintre adulți dorm sub 7 ore pe noapte, iar 30% sub 6 ore.

Cultura modernă pune accent pe productivitate, nu pe odihnă – sloganuri ca “sleep is for wimps” sau “dorm când mor” sunt la ordinea zilei.

Un factor decisiv in somnul unui părinte este somnul copilului lui. Când copiii nu dorm bine, nici părinții nu dorm bine. Lipsa de somn nu e doar o “neplăcere” – are costuri biologice reale, care se acumulează în timp. Somnul nu este un lux, ci o necesitate vitală pentru sănătatea fizică, emoțională și intelectuală.

Sfat pentru părinți:

Dacă tu, ca adult, simți efectele lipsei de somn, imaginează-ți cât de mult poate afecta un copil în creștere!

Pentru specialiști:

Discuțiile despre somn trebuie să includă întreaga familie – somnul prost la copii afectează și părinții.

Ce este somnul și ce se întâmplă în timpul somnului?

Somnul nu este  doar  o “pauza” de la activitate. Este o perioadă activă, în care corpul și creierul se regenerează, se curăță și se dezvoltă. Iar un sn somn corect incepe cu o respiratie corecta.

În timpul somnului, creierul “este curatat” de toxine prin sistemul glimfatic, distribuie nutrienți, se reglează hormonii, se consolidează memoria și se procesează emoțiile. Acest proces se intampla doar in somnul profund

Sfat pentru părinți:

Când copilul doarme bine, creierul lui se reface, își organizează informațiile și îl pregătește pentru a învăța și a se dezvolta armonios.

Ce înseamnă somn bun?

Somnul bun înseamnă calitate, nu doar cantitate.

Pentru un somn odihnitor ai nevoie de:

  • Calitate bună: liniște, fără întreruperi, somn adânc și odihnitor, care să te facă să te trezești plin de energie.
  • Cantitate suficientă: un număr potrivit de ore, într-un interval de 24 de ore.

Orice întrerupere a calității sau a cantității de somn afectează procesele esențiale ale creierului.

Caracteristici ale somnului bun:

  • Somn liniștit, silentios si neîntrerupt de  bruxism  , sforăit sau respirație zgomotoasă.
  • Respirație corecta, lina, făcută pe nas, cu gura închisă.
  • Fără microtreziri frecvente sau agitație.
  • Copilul se trezește odihnit, energic, gata de joacă și învățare.

Sfat pentru părinți:

Dacă observi sforăit, respirație pe gură, somn agitat sau copilul se trezește obosit, acestea pot fi semne că somnul nu este de calitate.

Pentru specialiști:

Întrebați despre rutina de somn, prezența sforăitului, treziri nocturne, comportament diurn și folosiți chestionare validate pentru screening.

Ce înseamnă somn prost?

Somnul prost înseamnă orice perturbare a calității, cantității sau consistenței somnului.

Semne de somn prost:

  • Treziri frecvente, dificultăți la adormire, copilul se trezește obosit.
  • Somn agitat, mișcări multe, transpirații, bruxism , datul din picioare, coșmaruri, vorbit in somn , respirație audibila -zgomotoasă.
  • Somnolență diurnă,  iritabilitate, lipsă de concentrare, semne de oboseala cu manifestări hiper active .

Cauze:

  • Factori de mediu (zgomot, lumină, pat inconfortabil)
  • Rutine de somn neregulate
  • Probleme medicale (tulburari somn, respirație deficitara, respirație orală, alergii, obstrucții nazale, maxilare dezvoltate insuficient, hipotonie a mușchilor faciali )

Consecințe:

  • “Datorie de somn” care afectează starea de spirit, învățarea și sănătatea.
  • Copiii nu “se adaptează” la somn prost – efectele sunt cumulative și de durată.

Stadiile somnului: Non-REM și REM

“Trenul somnului”

Imaginează-ți somnul ca pe o călătorie cu trenul, cu mai multe stații pe parcursul nopții. Fiecare “ciclu” de somn este o buclă completă între stații:

 [Adormire] → [Somn ușor] → [Somn profund] → [Somn REM (vise)] → [Trezire scurtă sau revenire la somn ușor] → … (ciclul se repetă) 

  • La copii, un ciclucomplet de somn  durează aproximativ 45–60 de minute. Pe parcursul unei nopti obisnuite ( 9–10 ore de somn ), copilul parcurge 6–10 astfel de cicluri de somn.

La adulți, un ciclu complet de somn durează aproximativ 90 de minute. Pe parcursul unei nopți obișnuite (7–8 ore de somn), un adult parcurge de obicei 4–6 cicluri de somn.

Fiecare ciclu este important pentru refacerea creierului și a corpului si include:

  • Somn ușor
  • Somn profund (Non-REM)
  • Somn REM (vise)

Somnul Non-REM:

  • 3 etape: de la somn ușor la somn profund (unde cerebrale lente).
  • Stadiul N1: tranziție spre somn, ușor de trezit.
  • Stadiul N2: somn ușor, corpul se relaxează, temperatura scade.
  • Stadiul N3: somn profund, dificil de trezit, refacere fizică maximă.

Somnul REM:

  • Apare la 70-90 minute după adormire la adulți, la copii ciclurile sunt mai scurte (45–60 de minute).
  • Ochii se mișcă rapid, vise intense, corpul este “paralizat”.
  • Esențial pentru procesarea emoțiilor, memorii și învățare.

Sfat pentru părinți:

Copiii au nevoie de mai mult somn profund și REM decât adulții – nu subestima importanța rutinei de somn!

De ce este somnul atât de important pentru copii?

  • Plasticitatea creierului crește în somn – după expunerea la informații noi, somnul ajută la formarea de noi conexiuni neuronale.
  • Somnul profund (NON REM) este vital pentru consolidarea învățării și dezvoltarea cortexului prefrontal (planificare, raționament, rezolvare de probleme).
  • Somnul REM ajută la formarea memoriilor emoționale, învățarea de aptitudini și gestionarea stresului.
  • În primii 5 ani, conexiunile dintre emisferele cerebrale se dezvoltă intens în timpul somnului.
  • Mielinizarea (izolarea neuronilor cu “straturi de grăsime”) accelerează procesarea informației – de aceea somnul este crucial în primii ani.
  • O rutină corectă a somnului, aplicată de timpuriu, este rețeta de succes – face o mare diferență atât pentru copii, cât și pentru părinți.

Sfat pentru părinți:

Asigură-te că somnul copilului nu este perturbat – orice problemă de somn în această perioadă poate afecta dezvoltarea maximă a creierului.

Cât trebuie să doarmă un copil?

  • Nou-născuți: 14–17 ore/zi
  • Sugari: 12–15 ore/zi
  • Toddlers: 11–14 ore/zi
  • Preșcolari: 10–13 ore/zi
  • Școlari: 9–12 ore/zi
  • Adulti: -7-9 ore/ zi

*(Conform American Academy of Sleep Medicine)*

Atentie la programul de „puiuri de somn” pe parcursul zilei.Elear putea afecta calitatea somnului de noapte. Verifică tabelele cu numarul de ore de somn necesare si timpul de veghe de pe parcursul zilei.

De ce contează respirația nazală?

  • Respirația pe nas filtrează, încălzește și umidifică aerul, protejând căile respiratorii și creierul.
  • Respirația pe gură poate semnala o obstrucție și este asociată cu somn de proastă calitate.

Sfat pentru părinți:

Dacă observi respirație pe gură sau sforăit, discută cu medicul – pot fi semne de obstrucție a căilor aeriene.

Efectele somnului asupra sănătății

Beneficii:

  • Fortificarea memoriei și a capacității de concentrare
  • Consolidarea sistemului imunitar
  • Regenerare celulară
  • Reglarea metabolismului și a stării de sănătate cardiovasculară
  • Reducerea stresului și anxietății
  • Eliminarea toxinelor din creier (“spălătoria” creierului – sistemul glimfatic)
  • Reglarea hormonilor
  • Echilibru emoțional și comportamental

Riscuri ale somnului insuficient sau excesiv:

  • Scăderea calității vieții
  • Creșterea riscului de boli cardiovasculare, metabolice, respiratorii, digestive, imune, psihiatrice
  • Probleme cognitive, schimbări de comportament/personalitate, depresie
  • Obezitate, diabet, scăderea apărării imunitare

Sfat pentru părinți:

Somnul nu este doar odihnă. Somnul e medicină internă, făcută de propriul corp.

Mituri și concepții greșite despre somn – Așa cum le auzim în cabinet

  • “O să-i treacă, e doar o fază.”
  • “Sforăie ca tatăl lui, așa a fost mereu în familie.”
  • “Dacă sforăie, înseamnă că doarme profund.”
  • ”Este tare simpatic cand vorbeste in somn. „
  • “Toți copiii au perioade cu somn agitat, nu-i nimic grav.”

Toți copiii au nevoie de somn de calitate, fără excepție. Sforăitul, respirația pe gură și somnul agitat nu sunt “drăguțe” sau “normale” și nu trebuie ignorate. Recunoașterea și intervenția timpurie sunt esențiale.

Sfaturi practice pentru părinți

  • Stabilește o rutină de somn constantă (ora de culcare și trezire). Pentru a accesa materialul dedicat igienei somnului- apasa aici
  • Creează un mediu liniștit, întunecat și confortabil pentru somn. Foloseste un termometru si un higrometru pentru a te asigura ca mediul de somn este optim
  • Pastreaza o temperatura joasa pana in 20 grade pentru un somn de calitate.
  • Foloseste o saltea cu un plan inclinat.
  • Evită ecranele cu cel puțin 1 oră înainte de culcare.
  • Observă semnele de somn prost sau probleme respiratorii și discută cu medicul.
  • Ține un jurnal de somn dacă ai suspiciuni privind calitatea somnului copilului.

Concluzii și recomandări

Sfat pentru părinți:

Somnul bun este fundația dezvoltării copilului tău. Fii atent la semnele de somn prost și acționează devreme.

Pentru specialiști:

Educați familiile despre importanța somnului de calitate și evaluați activ orice semn de tulburare a somnului.

Referințe

  1. American Academy of Sleep Medicine. (2016). Recommended Amount of Sleep for Pediatric Populations: A Consensus Statement. Journal of Clinical Sleep Medicine, 12(6), 785–786.
  2. Mindell, J. A., & Owens, J. A. (2015). A Clinical Guide to Pediatric Sleep: Diagnosis and Management of Sleep Problems. Lippincott Williams & Wilkins.
  3. Carskadon, M. A., & Dement, W. C. (2011). Normal Human Sleep: An Overview. In M. H. Kryger, T. Roth, & W. C. Dement (Eds.), Principles and Practice of Sleep Medicine (5th ed., pp. 16–26). Saunders.
  4. Walker, M. P. (2017). Why We Sleep: Unlocking the Power of Sleep and Dreams. Scribner.
  5. Stickgold, R., & Walker, M. P. (2013). Sleep-dependent memory triage: Evolving generalization through selective processing. Nature Neuroscience, 16(2), 139–145.
  6. Sadeh, A., & Anders, T. F. (1993). Infant sleep problems: Origins, assessment, interventions. Infant Mental Health Journal, 14(1), 17–34.
  7. American Academy of Sleep Medicine. (2014). International Classification of Sleep Disorders, 3rd Edition (ICSD-3).
header site header site